Diabetul zaharat

În întreaga lume sunt aproximativ 336 de milioane de oameni care sunt luați în evidență cu diabet zaharat. Probabil că sunt mult mai mulți cei care suferă de această boală, dar în prezent nu cunoaştem încă cifra reală a celor care au o astfel de afecțiune.

Să vedem, care este situația în România? Următorul articol il veți găsi și pe internet.

Aproape două milioane de români suferă de diabet zaharat. România, locul doi în Europa (studiu)

Rezultatele primului Studiu Național privind Prevalența Diabetului, Prediabetului, Supraponderării, Obezității, Dislipidemiei, Hiperuricemiei și Bolii Cronice de Rinichi arată că aproape două milioane de români suferă de diabet zaharat, adică 11,6% din numărul cetățenilor cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani, ceea ce situează țara noastră pe locul doi în Europa, după Turcia.

Cifrele îi îngrijorează pe specialiștii români care au fost luați prin surprindere de numărul mare de români bolnavi de diabet sau care sunt pe cale să se îmbolnăvească de această maladie.

Într-o conferință de presă, Dr. Maria Moța, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice a declarat că „Am avut, personal, două surprize. Am avut surpriza zonelor cu cea mai mare prevalență și a zonelor cu cea mai mică prevalență. Am avut surpriza unei diferențe atât de mari între sexe, pe care nu o așteptam, și o prevalența foarte mare a diabetului zaharat la bărbați, comparativ cu femeile. (…) Și procentul relativ mare. (…) Oficial aveam înregistrat în jurul a 5 % din populație și ne-am trezit de fapt cu un procent dublu. E o surpriză. (…) Ne așteptam să fie mai mulți diabetici, dar parcă nu atât de mulți și nu atât de mulți prediabetici. Nu ne așteptam să avem un procent de 20 % prediabet… Potrivit acestui studiu, în topul regiunilor cu cei mai mulți diabetici se află sudul țării, unde s-a înregistrat o prevalență a diabetului de 13,39%, urmată de regiunea București-Ilfov, cu 12,79%. Pe locul trei în topul prevalenței diabetului se află regiunea de Nord-Est (12,38%), urmată îndeaproape de regiunile Sud-Vest (12,1%), Nord-Vest (11,69%) și Sud-Est (10,44%). La polul opus, datele studiului arată că regiunile cu cei mai puțini diabetici sunt Vestul (8,2%) și Centrul (9,99%) țării”

Întrebată de ce sunt mai mulți români cu diabet în județele Argeș, Teleorman, Prahova, Ialomița, Giurgiu și Călărași, Dr. Maria Moța a spus că, deocamdată, specialiștii români nu au găsit o explicație.

„Nu am găsit nici un fel de explicație. (…) Nu știu dacă vom găsi o explicație, dar e certitudine”.

Dintre pacienții cu diabet zaharat, 20,69% au reprezentat cazuri nou depistate, iar 79,31% erau deja în evidența medicilor de familie. În România, față de restul Europei, diabetologii au reușit să depisteze foarte mulți pacienți, în realitate doar 20 % din bolnavi nu sunt luați în evidențe.

„Cum ne explicăm că în România, 20 % sunt nediagnosticați, când în lume sunt zone în care 50 % nu sunt diagnosticați, iar în Europa sunt peste 30% nediagnosticați?… La acest capitol stăm bine”, a mărturisit dr. Maria Moța.

O altă mare problemă a medicilor români este faptul că unii români cu diabet nu doresc să se știe de boala lor, cei mai mulți de frică că își vor pierde locul de muncă.

„În România, dacă noi avem înregistrați la centrele județene numai 5 % din populația între 20 și 79 de ani, ca având diabet zaharat, în realitate procentul este de peste 9 %, aproape unu din doi nu e luat în evidență și nu e declarat ca pacient cu diabet zaharat”, a explicat dr. Maria Moța.

Teama că, dacă se știe de boala lor, nu mai au un loc de muncă, face ca tot mai mulți români să își ascundă diabetul.

„Ce vă pot spune din viața de zi cu zi e că o mare parte dintre salariați doresc să-și țină sub tăcere diagnosticul de diabet zaharat din teama de a nu fi, în caz de restructurări, primii pe listele de concedieri, de pensionare precoce (…). De teamă că nu își pot menține o anumită funcție la locul de muncă sau politicienii, în mare parte, sunt cei care doresc să se păstreze secretul asupra bolii și atunci refuză luarea în evidență”, a arătat dr. Maria Moța. Potrivit acesteia, medicii sunt obligați să anunțe angajatorii și chiar poliția, în anumite situații, deși pacienții cu diabet nu doresc să se știe de boala lor.

„Sigur că medicul diabetolog trebuie să aibă foarte mult discernământ și să știe până unde poate păstra acest secret, pentru că sunt o serie de pacienți care trebuie declarați și chiar noi îi anunțăm la locurile de muncă și la nivelul poliției, mai ales pe cei insulino-dependenți, care sunt purtători de arme, care conduc, care au meseria de șofer pe mijloace publice și care ar putea pune în pericol nu numai viața lor ci și a celor din mașina sau a celor de pe stradă”, a spus dr. Maria Moța.

Răspunzând unei întrebări a corespondentului AGERPRES, specialistul diabetolog a spus că românii merg, de obicei, la medicul diabetolog în cele mai multe cazuri când se depistează diabetul zaharat.

Studiul PREDATORR este realizat în premieră națională, iar realizarea acestuia a durat un an și jumătate și arată exact câți români suferă de diabet. Pentru acest studiu a fost folosit un eșantion reprezentativ de 3.000 de persoane din 101 centre din România.

Rezultatele finale ale studiului epidemiologic PREDATORR mai arată că peste 80% din populația adultă a României cu vârsta cuprinsă între 20-79 de ani prezintă anomalii ale lipidelor sanguine, în timp ce peste 2,6 milioane de români, cu vârsta cuprinsă între 20-79 de ani, au hiperuricemie (sindrom caracterizat prin creșterea nivelului de acid uric în sânge).

PREDATORR a fost dat publicității în prima zi a celui de-al 40-lea Congres al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, desfășurat la Sibiu, în perioada 21-24 mai 2014. (AGERPRES/A, AS — autor: Isabela Paulescu, editor: Diana Dumitru)

Diabetul zaharat, prin complicațiile sale, este cea mai frecventă tulburare de metabolism care își exercită efectul negativ asupra calității vieții și asupra prognozei bolii.

Cauzele diabetului zaharat

Tipurile diabetului zaharat în funcție de cauză:

• Diabetul zaharat de tip I: cauza acestei boli este distrugerea celulelor beta, producătoare de insulină, a insulelor Langerhans din pancreas. Aceasta este consecința unei reacții autoimune împotriva acestor celule. Poate să apară la orice vârstă, iar boala poate fi tratată doar prin suplimentarea insulinei.

• Diabet zaharat tip II: în centrul acestei boli se află rezistența la insulină care este cauzată de creșterea cantității de țesut adipos abdominal. La începutul bolii nu există modificări ale glicemiei, deoarece pancreasul compensa prin creșterea producției de insulină. Odată cu înaintarea bolii, producția de insulină a pancreasului nu va mai fi de ajuns, față de rezistență la insulină, și astfel apare toleranța scăzută la glucoză, apoi diabetul zaharat. Pe lângă modificările valorii glicemiei, acestei boli îi mai este caracteristică hipertensiunea arterială și nivelul crescut al lipidelor din sânge (colesterină și trigliceride). Toate acestea la un loc accelerează apariția aterosclerozei. Tratamentul are ca principal scop scăderea rezistenței la insulină. Cel mai mare rol în tratarea acestui tip de diabet îl are stilul de viață, tratamentul medicamentos este doar pe locul doi.

• Diabetul zaharat tip II poate să însoțească mai multe boli sau modificări genetice. Din acestea, în România, cel mai frecvent este întâlnit diabetul zaharat legat de leziuni ale pancreasului. Acesta poate să apară pe fondul alcoolismului sau dacă sunt calculi la nivelul căilor biliare. În astfel de situații, tratamentul este îngreunat din cauză că leziunea afectează întreg pancreasul astfel, pe lângă scăderea producției de insulină, scade și producția de glucagon (este un hormon de creștere a nivelului de glicemie). Scăderea producției enzimelor digestive duce, de asemenea, la creșterea timpului de absorbție al carbohidraților, ceea ce-l face mai greu de calculat. Esența bolii este deficitul de insulină și tratamentul constă în suplimentarea acesteia.

• Diabetul zaharat de tip II poate fi cauzat și de anumite medicamente (de exemplu: steroizi, antipsihotice). Aceste medicamente se administrează întotdeauna după o evaluare atentă a raportului risc/eficiență, iar pe parcursul tratamentului glicemia trebuie monitorizată în mod regulat.

• Diabetul zaharat gestațional este diabetul descoperit în timpul sarcinii.

Caracteristici:

Nu există “stadiul de mijloc” ca toleranța scăzută la glucoză, persoana respectivă ori este diabetică ori nu;

Controlul glicemiei este mult mai sever, datorită posibilității de afectare a fătului în cazul femeilor gravide;

Tratamentul este ori cu insulină, ori dieta adecvată, medicamentele nu intră în discuție;

Boala poate să dispară după naștere, gravidele trebuie să facă un screening pentru diabetul gestațional în săptămâna 24-28 a sarcinii, iar monitorizarea gravidelor cu diabet zaharat este importantă chiar și după naștere.

Simptomele diabetului zaharat

Diureză accentuată: glucoza excretată în urină implică multă apă și acționează ca un diuretic. Pacienții elimină cam 4-5 l de urină pe zi, uneori mai mult, astfel că și consumul de lichide este mai mare. La diabetul zaharat, care apare relativ brusc, acest lucru poate fi primul semn al instalării bolii.

Tulburări de metabolism: În lipsa efectului indus de insulină, celulele rămân fără glucoză și nu mai pot prelua glucoza, de aceea va crește glicemia depăşind limitele normale. Pacientul mănâncă mult și totuși slăbește. Descompunerea lipidelor este posibil doar în prezența glucozei, fără glucoză lipidele se vor descompune în acetonă și acid acetic și din această cauză pacientului îi miroase respirația a acetonă. Aceste produse ale metabolismului sunt acide, iar dacă nivelul lor crește și pH-ul organismului se schimbă, acest lucru poate provoca greață, vărsături, respirație rapidă, forțată, în situații grave poate provoca chiar și coma.

Predispoziție la infecții. Nivelul de glucoză din țesuturi crește în cazurile netratate, astfel constituind un mediu bun pentru dezvoltarea bacteriilor, ciupercilor, între timp funcția de fagocitare al celulelor imunitare suferă, sunt frecvente infecțiile cutanate și mucoase cu ciuperci, respectiv cele bacteriene, care apar pe acest fond.

Complicații. În diabetul zaharat de tip II glicemia crește încet, simptomele amintite mai sus apar foarte rar, deseori doar complicațiile tardive ne dezvăluie diabetul zaharat deja existent.

Glicemia crescută pe o perioadă mai mare de timp provoacă leziuni la nivelul mai multor proteine ale organismului, afectează țesuturi și implicit organe. În cazul femeilor gravide.

Complicații mai frecvente:

• Retinopatie: Constă în leziunea stratului nervos al globului ocular (retina) și poate să ducă la pierderea vederii.

• Nefropatie: Constă în leziunea vaselor mici ale rinichilor, ceea ce duce la apariția proteinelor în urină, hipertensiune arterială, și într-un final la insuficiență renală. Deosebit de mulţi pacienți diabetici ajung din păcate în stadiul în care rinichii nu mai sunt în stare să-și exercite funcția. În astfel de cazuri se recurge la dializă renală, ceea ce înseamnă că funcția rinichilor este preluată de un aparat.

• Neuropatie: Se manifestă prin parestezii, dureri, tulburări vegetative. La tulburări vegetative amintim impotența, diareea sau constipația, transpirație abundentă și palpitațiile.

• Boli ale arterelor mari (macroangiopatii): Pot să apară și să se agraveze în timp aterosclerozele la nivelul oricărei artere mari. Notă: ateroscleroza, cea care provoacă obstrucția arterelor la nivelul membrelor, boala arterelor coronariene, boli ale arterelor cerebrale. La pacienții cu diabet zaharat apare foarte frecvent ateroscleroza la nivelul membrelor, care poate duce la apariția ulcerelor gambiene sau chiar la amputarea membrelor. În România, se amputează zilnic un picior sau un deget de la picior la aproximativ 12 oameni (aici nu sunt luate în calcul amputațiile care survin în urma unor accidente, acestea au ca și cauza diferitele tulburări de circulație, diabetul zaharat).

Pe lângă aceasta, diabetul zaharat lucrează împreună, de cele mai multe ori, cu hipertensiunea arterială, obezitatea, boli ale vezicii biliare, inflamațiile renale și ale vezicii urinare, infecțiile cu ciuperci ale pielii sau ale unghiilor.

Tratamentul diabetului zaharat

1. Dieta și mișcarea: este baza tratamentului diabetului zaharat de tip II. Scopul este acela de a normaliza greutatea corporală cu ajutorul unei diete, în care raportul de carbohidrați, lipide și proteine este corespunzător. În diabetul zaharat tip I este important coordonarea tratamentului cu insulină și dietă.

• Antidiabeticele orale: Tabletele joacă rol doar în tratamentul diabetului zaharat de tip II. Unele dintre ele cresc sensibilitatea la insulină, altele cresc producția de insulină, iar un alt grup încetinește absorbția carbohidraților.

• Insulina: Instituirea unui tratament cu insulină necesită responsabilitate și este un lucru pentru care este nevoie de un medic specialist. Insulina este introdusă în organism cu ajutorul unor injecții administrate subcutana, se pot face și de mai multe ori pe zi în funcţie de recomandarea medicului. În unele cazuri există posibilitatea de a introduce insulina treptat în organism, cu ajutorul unei pompe de insulină. Metode alternative de a introduce insulina în organism (cum ar fi prin inhalare) sunt deocamdată în faza de cercetare.

Diabetul zaharat este o boală ce poate fi vindecată în prezent. Tratamentul este pe viață și constă în menținerea la un nivel normal al glicemiei, prevenind astfel apariția complicațiilor care ar influența calitatea vieții pacientului.

Ce fel de substanțe pot să ajute împotriva diabetului zaharat?

La pacienții diabetici trebuie avut în vedere faptul că aceste substanțe naturale nu au efect imediat, deci trebuie să fie utilizate timp de mai multe luni pentru a simți un efect pozitiv. În cazul diabetului avansat este nerecomandat să renunțați la tratamentul medicamentos, sau „să înlocuiți” medicamentele cu substanțele naturale.

Scorțișoara stimulează secreția de insulină și este deosebit de eficientă în normalizarea glicemiei. Este ușor accesibilă și recomandată nu doar diabeticilor, ci și persoanelor care se află în stadiul de prediabet. Scorțișoara o putem amesteca în mâncărurile sau băuturile noastre.

 Exemplu: Ceai de scorțișoară: să fierbem 2-3 bucăți de scorțișoară într-un vas cu 300 ml de apă, iar după ce am luat de pe foc vasul să-l lăsăm să stea timp de 20 de minute, apoi strecurăm și bem zilnic acest ceai!

Merită încercat și schinduful (fânul grecesc), deoarece acesta îmbunătățește răspunsul la insulină, adică scade glicemia și stimulează secreția de insulină. Pe lângă aceasta, sămânța plantei este bogată în fibre, astfel încetinim absorbția carbohidraților, glucidelor, menținând o glicemie la valori echilibrate. Semințele măcinate de schinduf se pot pune în iaurturi sau în sucuri de fructe.

Aloe vera este cunoscută pentru cei mai mulți datorită efectelor sale benefice în îngrijirea pielii, dar se poate administra și oral, îmbunătățind astfel nu numai digestia, dar pot fi aduse beneficii și în tratamentul diabetului zaharat. Aloe vera este bogată în fibre și în substanțe active care împiedică apariția unor valori crescute ale glicemiei. Putem să rupem o frunză mică din planta aloe vera, să scoatem interiorul gelatinos, și apoi să o amestecăm cu puțină curcumă măcinată (are efect antioxidant și antiinflamator). Acest amestec trebuie să fie consumat de aproximativ două ori pe zi, înainte de mesele principale.

În zilele noastre sunt răspândite două metode medicale complementare prin care, deja au fost ajutați zeci de mii de pacienți diabetici. Bineînțeles, nici măcar cu aceste dispozitive nu au reușit să vindece diabetul zaharat, dar oamenii care au folosit aceste dispozitive au putut preveni apariția complicațiilor diabetului. Cu ajutorul acestor dispozitive au fost salvați oamenii de la amputații ale picioarelor, de pierderea vederii, de dializă… Sunt dispozitive complementare care pot fi utilizate nu doar de terapeuți, naturiști, ci și de către medici în spitale și în cabinete.

Unul din aceste dispozitive este cel de terapie cu lumină polarizată. Cu aparatul de terapie cu lumină polarizată vă veți mai întâlni în această lucrare și veți putea citi o descriere detaliată a acestuia, în tratarea diferitelor boli, cum se poate utiliza, etc… Doar foarte pe scurt merită știut că este un dispozitiv medical, iar predecesorul său a primit premiul Nobel, nu are nici un fel de reacții adverse. Acesta se poate utiliza, într-un fel sau altul, în tratarea a mai mult de 180 de boli.

Cum să tratăm diabetul zaharat cu ajutorul terapiei cu lumină polarizată:

1. Aplicăm lumina polarizată pe ochii închiși, timp de 10 minute pe fiecare ochi în parte;
2. La nivelul inimii, în spațiul intercostal II., lângă stern, respectiv sub mamelonul stâng, aplicam lumina timp de 6 minute.
3. Aplicăm lumina pe fiecare rinichi timp de 10 minute.
4. Pe pancreas, aplicam lumina deasupra ombilicului, în dreapta și în stânga, respectiv fix deasupra timp de 8 minute (adică în 3 puncte).
5. Dacă pacientul are și hipertensiune, atunci aplicăm lumina și pe ceafă, bilateral, câte 6 minute pe fiecare parte.

Terapia se poate repeta după 30 de minute de repaus a organismului.

Tratamentul trebuie să fie de lungă durată. Dispozitivul nu vindecă diabetul zaharat propriu-zis, dar se pot preveni cu ajutorul lui complicațiile diabetului.

Un alt dispozitiv, care a ajutat zeci de mii de diabetici, este salteaua pentru magnetoterapie pulsatilă. Mai târziu vă voi prezenta detaliat și salteaua pentru magnetoterapie pulsatilă. Ca multe alte realizări științifice utile și terapia magneto-pulsatilă a fost dezvoltată de cei de la NASA.

Cu ajutorul acestei terapii putem dilata acele vase capilare îngustate care nu mai pot fi tratate medicamentos, deoarece substanța activă ar trebui să treacă exact prin acele capilare care deja sunt obstrucționate. Aceasta este așa numita capcana 22. Dar cu terapia magneto-pulsatilă putem să dilatăm aceste capilare, mărind şansele acelor vase cu dimensiuni mari. Așadar, cu ajutorul terapiei magneto-pulsatile putem să prevenim acele complicații ale diabetului zaharat, cum ar fi: tulburările de vedere, insuficiența renală, ateroscleroza, etc…

La pacienții care nu au diabet zaharat congenital, putem vorbi despre terapia electromagnetică ca tratament etiologic secundar, pentru că aceasta stimulează secreția insulinei în pancreas. Mulți pacienți diabetici, care aveau diabet de tip II, au putut să renunțe la antidiabeticele orale, fiind ajutați de acest tip de terapie. În cazul în care pacientul are deja nevoie de insulină, se poate eventual scădea doza zilnică de insulină pentru funcţionarea în paralel a terapiei.

Surse: Kevin Edelman – Sa mori sanatos